"Religia e singura putere înaintea cãreia te poti pleca fãrã a te înjosi." Gh. Asachi
CALENDAR VOX POPULI STIATI CĂ. RETETE METEO DIVERTISMENT SĂNĂTATE
PAGINA SPIRITUALA UTIL PENTRU DUMNEAVOASTRA, DOAMNA!



Pagina de intrare PAGINA SPIRITUALA Rugaciunea TATAL NOSTRU COLINDE


Pilda zilei de azi (din Pildelele Vechiului Testament):


CALENDARUL ORTODOX PERMANENT AL SFINTILOR LUNII

Data Sfintelor Pasti pânã în anul 2011:
2002 - 5 Mai
2003 - 27 Aprilie
2004 - 11 Aprilie
2005 - 1 Mai
2006 - 23 Aprilie
2007 - 8 Aprilie
2008 - 27 Aprilie
2009 - 19 Aprilie
2010 - 4 Aprilie
2011 - 24 Aprilie


Cele 10 porunci date lumii de bunul Dumnezeu:
Aceste porunci au fost transmise lumii de Dumnezeu prin Moise,(vedeti Deuteronomul din Vechiul Testament, capitolele 5 si 6), întãrite de Domnul Isus Hristos, si sunt legi pe care trebuie sã le respecte cu sfintenie orice om, dar pentru a simti bucuria vietii linistite, a fi respectat si iubit de toti, apãrat de necazuri, trebuie sã îndeplineascã si cea mai mare poruncã:
  Marcu, în evanghelia sa a scris cã la o adunare a Fariseilor cu Domnul Isus Hristos, acestia l-au întrebat care este cea mai mare poruncã din legile lui Dumnezeu iar Domnul le-a rãspuns ceeace este scris si în Vechiul Testament: "Sã iubesti pe Domnul Dumnezeul tãu, cu toatã inima ta, cu tot sufletul tãu, cu tot cugetul tãu si sã iubesti pe aproapele tãu ca pe tine însuti". (rãspuns scris în Noul Testament, Evanghelia lui Marcu, capitolul 22, versetul 37).
  JURNALUL NOSTRU: Vechiul si Noul Testament se pot citi în Biblie, care se gãseste la Patriarhie sau la biserici. Nu cititi sau cumpãrati Biblie de ocazie, deoarece poate fi tipãritã cu modificari în interesul doctrinar al unor secte rãuvoitoare.


"Neâncetat sã vã rugati, pentru toate multumiti!"
Bine de stiut:  Iubitorul de oameni, bunul Dumnezeu, a rânduit, prin alesii Sãi, ca toti binecredinciosii crestinii sã facã rugãciuni la toate mesele lor, înainte de a se aseza la masã si multumiri dupã ce se scoalã de la masã.
Rugãciunea înaintea micului dejun:

  Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea. Ochii tuturor, Doamne, spre Tine nădăjduiesc si tu le dai lor hrană la bună vreme. Deschizi Tu mâna Ta si saturi pe tot cel viu de bună vointă. Drept este Domnul în toate căile Sale si cuvios în toate lucrurile Sale. Aproape este Domnul de toti ce-L chiamă pe El întru adevăr. Aliluia. Aliluia. Aliluia.

Multumirea dupã micul dejun:

  Cuvine-se cu adevărat să Te fericim pe Tine Născătoare de Dumnezeu cea pururea fericită si prea nevinovată si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstitită decât Heruvimii si mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezei-Cuvântul L-ai născut, pre Tine cea cu adevărat măscătoare de Dumnezeu, Te slăvim.
Rugãciune înaintea mesei de prânz:

  Se începe cu rugãciunea
TATAL NOSTRU:



Multumirea dupã masa de prânz:
  Multumim Tie Hristoase Dumnezeul nostru, cã ne-ai sãturat pe noi de bunãtãtile Tale cele pãmântesti, nu ne lipsi pe noi nici de Cereasca Ta Impãrãtie; ci precum în mijlocul ucenicilor Tãi ai venit, Mântuitorule, pace dându-le lor, asa vin-o si la noi si ne mântuieste.
 
Rugãciunea înainte de masa de searã:

  Mânca-vor săracii si se vor sătura, si vor lăuda pe Domnul. Cel ce-L caută pe Dânsul vii vor fi inimile lor în veacul veacului. Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh, Amin.
Pentru rugăciunile Sfintilor Părintilor nostrii, Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pre noi. Amin.

Multumirea dupã masa de searã

Făcutu-sa pântecele Tău masă sfântă având Cereasca Pâine, pe Hristos Dumnezeul nostru, dintru Care tot cel ce mănâncă nu vor muri, precum a zis Hrănitorul tuturor. Dat-ai veselie în inima mea din rodul grâului, al vinului, al untdelemnului, al lor s-au înmultit. Cu pacea împreună mă voi culca si voi adormi că Tu, Doamne, într-u nădejde m-ai asezat. Pentru rugăciunile Sfintilor Părintilor nostrii, Doamne Isuse Hristoase, miluieste-ne pe noi. Amin.

Părinti, învătati copiii să se închine bunului Dumnezeu si să-i adreseze rugăciuni!
  Doamne Sfinte, Împărate al cerului si al pământului, caută din înăltimea Sfântului Tău Locas cu milă si cu îndurări asupra casei noastre.
  Dă sănătate si toate cele bune tatălui si mamei mele, ca să poată îngriji de noi si de toti ai casei noastre, si ne ajută si nouă tuturor ca să facem cele bune si plăcute Tie.
  Că a Ta este Împărătia si Puterea si Slava.
  În numele Tatălui, al Fiului si al Sfântului Duh,
    Amin.

  Te rog Doamne, dăruieste părintilor mei har, milă, sănătate, voie bună, putere, iubire si toate cele de trebuintă, ca să mă crească în adevărul Tău si în respect de cele sfinte. Amin.
Rugăciunea scolarului.

Doamne astăzi plec la scoală
Fără jucării în poală
Tu ajută-mi să'nvăt carte
Să ajung cât mai departe.

Am caiete, am condeie
Am penar închis cu cheie
Si-n ghiozdan, lângă penar
Un frumos abecedar!

Tu ajută-mi Doamne Sfinte,
Ca să fiu scolar cuminte
Să-nvăt mult, să nu fac rău
Ca să fiu pe placul tău.
  Amin.
Îngerasul

Inger,îngerasul meu
Ce mi te-a dat Dumnezeu
Totdeauna fii cu mine
Si mă-nvată să fac bine.

Eu sunt mic, Tu fă-mă mare
Eu sunt slab, Tu fă-mă tare,
In tot locul mă-nsoteste
Si de rele mă păzeste

Doamne, îngerasii Tăi,
Fie păzitorii mei
Zi si noapte, tot mereu
Pentru sufletelul meu.
  Amin.
"Lãsati copilasii sã vinã la Mine, si nu-i opriti, cãci Impãrãtia cerurilor este a celor ca ei".
  "Copii sunt niste flori; nu este de ajuns doar sã ne desfãtãm cu mireasma lor, ci este bine sã ne umplem sufletele de aceastã mireasmã. Copii sunt raze de soare care rãsar peste vietile uneori foarte frãmântate ale pãrintilor."
                                                            Danion Vasile - "Cum sã ne crestem copii" -

Pânã la Crãciun mai sunt zile. Copii îl aşteptã cu emotie.Dumneavoastrã...?



PARTEA DIAVOLULUI

de Denis de Rougemont
colectia Eseu
Fundatia Anastasia

  Ordinea socialã
(fragment)

 

            Nu există ordine adevărata decât în libertate. Nu exista libertate decât la oamenii care-si realizează vocatia si o slujesc. Si omul liber este singurul care respectă libertatea semenilor săi. Toate se leagă. Simtul aproapelui, responsabilitatea si libertatea sunt  lucruri intim legate: ele se creează reciproc si nu pot subzista multă vreme unul fără altul. Si ordinea se naște din alianța lor.

            Cei care n-au  înțeles până acum că libertatea este baza vie a ordinii, că ea nu poate fi dată nimănui, ci doar asumată de fiecare ca un risc fără precedent, că ea este “incompatibilă cu slăbiciunea”cum zicea Vauvenargues, adică incompatibilă cu egoismul, cu insignifianta si cu spiritul de combinatii, cu arivismul, cu oportunismul si cu fuga din fata răspunderilor, cu prostia vanitoasa si cu lenea gândirii, cu respectul de bani, cu tonul palavragiu, cu buff-ul si cu sentimentalismul care fac cuprinsul oricărei demagogii, cultul succesului facil si intâmplator, frica de lovituri, frica de cuvinte limpezi- pe scurt, cu tot ceea ce caracterizează moravurile politice ale pseudodemocratiile noastre si gusturile lor de “mare public”, asa cum le intretin si le exploatează cinematograful, cărtile proaste de mare tiraj si publicitatea. Cei care n-au inteles încă nici acum că libertatea este funciarmente incompatibilă cu toate acestea; cei care nu stiu să dovedească faptul ca au înteles asta- acestia nu au dreptul sa-si spuna democrati, ei nu merita nimic mai bun decât un dictator.

            Cei care nu au înteles că libertatea înseamnă răspundere, acestia nu au nici un drept să-si revendice o libertate din care ei nu ar sti să scoată nimic, daca ar primi-o prin absurd si care le-ar face mai mult frică decât poftă, dacă i-ar cunoaste conditiile.

            Dacă ar fi insuficient să demascăm ipocrizia, si Dumnezeu stie dacă cuvintele ca democratie si libertate nu sunt niste ipocrizii, jalnice sau scandaloase, in gura miilor de prosti sau de cinici care se prevalează de ele. Ar fi insuficient si chiar primejdios. Căci această ipocrizie este si ea un omagiu pe care slabiciunea multimilor îl aduce oricărui ideal nelămurit presimtit.

            Gigantismul modern îi lipseste pe oameni de posibilitatea de a fi si de a se simti răspunzători în societate si în politică, deci de a fi liberi; această responsabilitate anxioasă cheamă pe dinauntru dictatura si ne fac nepunticiosi impotriva dictaturilor din exterior; dezordinea noastră intimă ne lasă deci in chip necesar si fără gres prad㠓noii ordini” a totalitarilor; dacă nu ne place asta, trebuie sa ne schimbam metodele si atitudinile.

            Dar care sunt metodele si atitudinile  contrare gigantismului …?

            Răspund că nu exista ordine socială decât în micile comunităti, în orasele care păstreaza măsura omenească. Acolo vecinul poate sta de vorba cu vecinul si individual se poate face auzit. Consecintele actiunilor sunt vizibile, dragostea si ura sunt concrete si puterile pot fi controlate si sustinute de către cetateni, în cunostinta de cauza si de cetatean. Răspund că aceste mici comunităti nu vor putea subzista decât grupându-se, …pentru a-si dezvolta autonomia lor spirituală….

            Un minister al sensului cuvintelor, înzestrat cu puteri discretionare, aceasta ii trebuie Democratiei, pentru că, la urma urmei este un regim întemeiat pe cuvinte(regimul parlamentar, contractele sociale, legile, opinia publică, presa liberă, mitingurile, conferintele. Ministerul acesta era odinioara Biserica)…

            Un tiran sau un stat vor putea foarte bine sa interzica discursurile noastre si discutiile noastre, “sa înăbuse libertatea cuvântului”, la punctual la care am ajuns nu va fi un prea mare rău. Dar nu vor putea face nimic in ceea ce priveste ministerul care face ca in anumite momente, unele cuvinte să ne vorbească si nu altele, fie si cu voce scăzută. In taina unei temnite , stăpânii îii vor putea reduce la tăcere pe vorbăreti si pe marii oratori, vor putea să-i inlocuiască prin discursurile oficiale; vor putea arde toate cărtile; vor putea să-i impuste pe profeti- ei au putut răstigni si Cuvântul! Dar nu vor putea merge niciodată mai departe.

            Căci iată Pastile, unde Cuvântul a înviat; si in confuzia limbilor si a minciunilor, când frica, suferinta si rusinea nu ne mai îngăduie să mai articulăm nici chiar o  plângere care să se facă  înteleasă- Cuvântul e Cel care in clipa de față ne vorbește!   

_

 


Cuvinte ale parintelui Arsenie Boca

Extrase din cartea”Parintele Arsenie Boca-Mare indrumator de suflete din secolul xx”.

SPIRITISMUL

            Faradelegea vorbirii cu mortii, sau spiritismul, are vechime mare. In zilele noastre, a ajuns o adevarata moda de lume mare si, fiind cea mai subtire dintre amagiri , e si cea mai primejdioasa ratacire(...)

            Biserica nu tagaduieste spiritismul, ci il opreste. Iata de ce:

            Spiritul care vine nu poate aduce nici o proba indeajuns de convingatoare despre fiinta sau identitatea sa. Poate insira dovezi dupa dovezi, aratand ca stie lucruri, pe care, ni se pare noua, numai raposatul putea sa le stie. Dar si ingerii rai sau spiritele pot sa le stie tot atat de bine.In nici un chip nu putem fi siguri de identitatea celui care vorbeste sau scrie intocmai ca raposatul. Se intampla, adica, cea mai mestesugita substituire a persoanei, care e inlocuita si copiata intocmai intru toate, cum o stiam si noi ca amagirea noastra cea din buna credinta sa fie desavarsita; iar noi sa credem o lucrare de amagire, ca pe cea mai adevarata descoperire de dincolo. Si vazand ca cele mai multe descoperiri se implinesc mai pe urma, primesti fara de control cea mai de pe urma inselare. Iar aceasta o patesc mai ales cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii si umbla dupa maiastra inselare ca sa-i povatuiasca aceia catre lumea de dincolo. E si mai usor: spiritismul nu cere lupta cu sine insusi, nu cere sfintirea vietii, nu cere recunoasterea dumnezeirii Mantuitorului, nu opreste ispitirea de Dumnezeu-caci tocmai aceasta e spiritismul. Ba, daca tii neaparat la acestea, pe langa toate acestea, sa mai crezi in spiritism, adica si in altceva pe langa Biserica intemeiata de Dumnezeu. Iar cu vremea, castigandu-ti increderea, te poti pomeni cu sfaturi impotriva mantuirii, sau prada nalucirilor care clintesc mintea din dreapta socoteala.

            Am putea fi intampinati de adeptii spiritismului cu cuvantul ca dintre sfinti multi au grait cu ingerii, iar unii cu adevarat au grait si cu ingerii, iar unii cu adevarat au grait si cu cei mutati de aici, ba si la viata i-au intors; dar asta a fost din ingaduinta lui Dumnezeu, ca o martirie a nemurire a sufletului si a invierii celei de obste, si ca o slava cu care i-a cinstit pe sfinti. Din cand in cand se arata intre oameni cat asculta Dumnezeu de sfinti cand arde intr-insii iubirea de oameni si voiesc sa-i scape de vreo mare nedreptate napastuita peste dansii: ei cer de la Dumnezeu marturia celui de dincolo de mormant. Dar de la minunile lui Dumnezeu prin sfinti si pana la descoperirile spiritiste e tot atata departare, cat de la sfinti la ispititoriide Dumnezeu. Viata Sfantului Ciprian, care inainte de a fi crestin era mare vrajitor si inselator de oameni, ne poate sta marturie si in privinta spiritismului.

            Alta pricina, pentru care Biserica isi opreste fii de la calea laturalnica a spiritismului si a vrajitoriei de toate treptele, e aceasta: s-a bagat de seama ca practica spiritismului duce la nebunie. Facandu-se cercetare undeva, intr-o casa de nebuni, s-a gasit ca 70 de insi la suta facusera spiritism. Cum se ajunge la nebunie e usor de priceput: fiecare sedinta se poate face numai daca toti cei din adunare se invoiesc sa imprumute din ei o anumita putere nervoasa, trebuitoare spiritului de dincolo, care scrie sau vorbeste printr-unul din cei  adunati. Acela isi pierde constiinta de sine in vremea  sedintei, cade in transa. Imprumutarea puterii nervoase pe care o solicita spiritele spre a putea comunica dincoace e mai mult o invoire la jaf pe socoteala sanatatii nervilor, jaf care duce, incetul cu incetul, pe unii mai repede, pe altii mai tarziu la a nu se mai putea sluji de minte si de nervi,

Caci talharite de spirite slabesc si, oarecum zicand, isi schimba firea, incat toate le vad printr-un duh strain, altfel decat cealalta lume normala. Asa incepe sa se arate nebunia, de cele mai multe ori fara intoarcere.


"Cea mai stralucitã cununã purtatã vreodatã de o frunte, rãmâne tot cununa de spini." V. Voiculescu

 Mini-editorial JURNALUL NOSTRU
  "Să fii trup si suflet" - adesea folosim această expresie pentru o dedicare totală. Recunoastem deci, că avem un trup si un suflet. Ne uităm zilnic în oglindă să vedem cum arătăm, cu ce îmbrăcăminte ne stă mai bine, cum să fim mai plăcuti. Dar la suflet, de câte ori ne uităm? De căte ori ne întrebăm dacă avem un suflet plăcut? Din nefericire, tocmai ceea ce este
mai plăcut oamenilor si ocrotitorului nostru, bunul Dumnezeu, neglijăm.
  Iată de ce, JURNALUL NOSTRU, îsi propune prin această pagină să vă aprindă o mică lumină în calea dvs. spre un suflet curat si plăcut, un suflet care vă asigură linistea în tumultul vietii cotidiene, în care, parcă avem parte de prea multe ori de necazuri. Dumnezeu să vă ajute în calea spre marea lumină a iubirii Domnului Isus Hristos, acolo unde nu este durere, nici întristare, nici suspin...

Dacã...



Mâine este o altã zi şi...alt gând!
HOME

Inainte de plecare
 click aici pentru  
o intrebare scurta
   adresata dvs.    


Copyright © 2002-